Autocunoaștere
Cum ne ascundem sperând să fim văzuți
10 august , 2017
0
, , , , , , , , , ,

Interacționez cu multă lume în general. Iar în interacțiunile mele încerc să abordez, pe cât posibil, și subiecte mai profunde, mai de suflet, mai incomode.

Cu prietenii mei și cunoștințele apropiate intru în discuții și polemici. Dezbatem subiecte și situații de viață cu care ne confruntăm, dar într-o manieră sănătoasă și orientată spre soluții. Sau dacă ne împărtășim perspectivele, nu încerăm să-l convingem pe celălalt de ceva, ci doar ne arătăm alte perspective.

În ultima vreme o parte din discuțiile avute cu cei apropiați mie au gravitat în jurul relaționatului și a interacțiunilor cu partenerii lor sau cu potențialii parteneri.
Aceste discuții m-au bucurat și umplut de inspirație și noi perspective.

Ce am reușit să observ, ca o constantă în comportamentul nostru e faptul că ne ascundem unii de alții în speranța că vom fi văzuți cu adevărat.

Pe cât de aberant și fără sens pare ceea ce am scris mai sus, te asigur că nu e o greșeală și voi intra și un pic în detalii pentru a clarifica situația.

Observ că o mare parte dintre noi avem o tendință total disfuncțională și nesănătoasă de a ne ascunde față de persoanele de care suntem atrase și față de care avem un interes.
Și aici nu mă refer că-i mințim, aia e nesimțire!
Ci mă refer la acele momente în care omitem să le spunem ceva, să ne afișăm sau deschidem – fix față de cei cu care vrem o relație!
E de-a dreptul aberant, din punctul meu de vedere.

De exemplu, după ce am fost la 1-2-x întâlniri cu persoana față de care suntem atrași, dacă trece o vreme și nu mai primim niciun semn din partea celuilalt, în loc să facem ceea ce e sănătos și logic să facem – să contactăm persoana – intrăm în procese mentale de tipul: ”dar nu vreau să insist”; ”oare ce-o să creadă despre mine”; ”poate crede că-s disperat/ă”; etc.
Și problema aici e că acele scenarii, care sunt produsul minții noastre, le credem a fi reale, concrete și deloc imposibile. Ne atașăm atât de mult e rezultatele inconștiente ale creierului nostru încât nici nu mai acționăm. Suntem convinși de ”adevăr” și acționăm(sau nu mai acționăm) în consecință.

Și chiar dacă, să zicem, acțiunea ta ar putea fi percepută ca ”insistentă”, ”disperată”, etc. de ce te stresezi? Nu ai vrea ca persoana aceea să te cunoască cu adevărat? Exact așa cum ești: insistennt, disperat, cu nevoi, etc.
Suntem oameni și cu toții avem limite, nevoi, frici, complexe, traume, dar și talente, umor, senzualitate, inteligență, etc.
N-ar fi corect ca persoana care alege să petreacă timpul cu noi să știe toate părțile noastre? Nu doar cele ’bune’, ci întreaga paletă. Până la urmă asta, întreaga paletă de comportamente, stări, emoții, atitudini, ne fac umani și atractivi.

Dacă ai impresia că cinva va crede că tu ești doar părțile tale ’faine’, că nu ai părți întunecate, comportamente ciudate, enervante, ilogice, etc. atunci fie crezi persoana aia foarte proastă, fie nu îi respecți inteligența și încerci să-i ”vinzi” ceva ce știi și tu că nu crede că-i adevărat.

Da, ține de asumare și de curaj să te deschizi și să te vulnerabilizezi. Dar pân’ la urmă, nu asta ar trebui să facem în relațiile noastre?
Nu ar trebui să ne deschidem mințile, sufletele, inimile și-apoi pantalonii față de persoanele pe care le vrem în viața noastră?

Un alt exemplu și mai interesant prin care observ că nu ne dăm voie nouă înșine să-l cunoaștem pe celălalt e prin a-l limita.
Da, ai citit bine!

Am observat, de mai multe ori, un mecanism super interesant de a ne amputa nouă ocazia de a-l cunoaște pe celălalt cu adevărat.
De ce? Asta cred că ține de la om la om. Dar motivele pot varia de la: frica de a descoperi incompatibilități, teama de a fi judecat de celălalt, teama de a descoperi reacții sau comportamente care ne deranjează ori ne trezesc amintiri neplăcute cu care nu vrem să avem de-a face, etc.

Modul prin care nu ne dăm șansa să-l cunoaștem pe celălalt are o mare legătură cu primul exemplu, acesta e autocenzura.
Am văzut, nu de puține ori, oameni care ar face un lucru, ar propune o activitate ,ar spune ceva persoanei de care sunt atrași, dar preferă să nu o facă.
Motivul? Cam ca în primul exemplu: ”păi nu știam ce o să zici/crezi/faci”

Gândul nu e deloc nerealist, pentru că așa e – nu vei știi de dinainte ”ce o să spună/creadă/facă”, dar ăsta e modul cel mai potrivit de a afla.
Prin faptul că nu îți dai voie să fii tu însuți, să acționezi așa cum îți spune inima/intuiția, așa cum ești tu în mod natural, față de cealaltă persoană pentru că gândești tu în locul ei, în felul acesta celălalt nu te va cunoaște. Dar nici tu pe el/ea.

E un cerc vicios din care poți ieși doar asumându-ți cine și ceea ce ești, afișând asta și nefiindu-ți teamă de a fi văzut așa cum ești. Și prin a te opri din a gândi și decide tu în numele celuilalt.

Prin comportamentele din exemplele mele eu concluzionez că reușim doar să ne ascundem față de cei dragi nouă, față de cei pe care îi vrem în viața noastră și față de cei care vrem să ne vadă.

Sunt comportamente ilogice și nesănătoase care cu timpul vor genera o grămadă de frustrări, traume și complexe, dacă nu ’ne luăm inima-n dinți’ și ne deschidem.

Partea cea mai frumoasă, după ce trece spaima de început, e că o să ai în jurul tău oameni care te acceptă și apreciază pentru ceea ce ești și cum ești. Iar acest fapt îți va da foarte multă energie pentru că nu o vei mai irosi pe cenzuri și procese mentale inutile.

Fă-ți curaj și asumă-ți ceea ce te definește. Fii tu însuți și arată-le celorlalți cine ești!
Va fi mai greu la înceut, dar foarte frumos și plin de recompense drumul acesta.

6

About author

Articole similare

/ Dacă ți-a plăcut acest articol, s-ar putea să te intereseze și acesta

Timothy Archibald - echolilia

Poveștile pe care ni le spunem

În general, suntem obișnuiți să trăim în cap...

Citește mai mult
sursa: https://www.filedinjurnal.ro/2013/05/15/mai-mult-decat-infranarea-de-la-pacat/introspectie/

Despre introspecție și autocunoaștere

După cum știi, introspecția și autocunoaștere...

Citește mai mult
nu-fara-sa-ranesti

Cum să refuzi fără să rănești

Am un sentiment că în perioada ce urmează voi s...

Citește mai mult

There are 0 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.